Arhiva pentru decembrie, 2009| Pagina de arhivă lunară
iarnă şi vis. fior în trimis…
era foarte-aproape
să ajungă să-i spună
ce-i voalul de ape
sclipind către lună…
coliba de trestii
sub vînt nebunatic
odaia cu ramuri
şerpeşte molatec…
jivine plocon
peste clocot de-armură
dihănii de-a dreptul
cu peste măsură…
o mască e pînza
un chip deghizat
nu poartă păianjeni
de-abia… s-a-ntrupat…
ce nu se desluşeşte… e fiorul cerbului rănit de pasărea cu clonţ de rubin...
Poate-am visat ceva rău şi-am uitat,
Poate-i doar pentru că vişinii s-au înflorat,
Poate-i doar vîntul ce limpede sună,
Ori pentru că au muşcat astă-noapte din lună
Vîrcolacii, ori stele prea multe pe faţă
Mi-au picurat o otravă de gheaţă,
Ori poate e dimineaţă.
Cine eşti, ori ce eşti,
Abur ori duh străveziu de poveşti,
Care-ai pătruns şi îmi macini mereu
Trupul şi sufletul meu?
Privesc în oglindă – acelaşi mi-i chipul
Şi buzele groase tăiate ca-n lemn.
Pe pavăza frunţii văd bine că nimeni
N-a scris, încă nu, nici un semn.
Dar vorbele-mi murmură: sună-ne,-ncearcă-ne,
Sufletu-şi pîlpîie albe chemări,
Ochii îmi ard rotunjiţi peste cearcăne,
Inima-şi bate ecoul de zări.
Cine eşti, ori ce eşti,
Abur ori duh coborît din poveşti,
Undă prelinsă să mă învenine,
Stea fulgerată în mine ?
Download: nu-stiu-fior.pdf
…hartă…spre poartă…
obol iernii
…iartă…
e hartă
spre poartă…
ninsoare. peste lut murmurător
în locul acela căzuse ninsoarea, tocmai peste muşchiul reavăn, amintire de scut…tăcerea părea o caravană nesfîrşită a culorilor visate de orbul de la capătul pădurii, cel ce-şi urzise toiag din inima sălaşului ascuns privirii… îmblînzise lupii şi făcuse legămînt cu şerpii… ulcior din lutul murmurător acel prea înţelept, cale de-o vreme , păstrător de taine…
Download: merg-mai-departe.pdf
(cîntă Mircea Baniciu care spune “Merg mai departe“)
colindul iernii boreale. străine, ascultă cîntecul frigului!*
plecase din forfota cetăţii cu trestii cărunte
să-şi caute nor, adăpost şi-nceput
plutea peste frunze, sărea peste ape,
zbura precum şoimul…da, El chiar a avut
balade prea vechi ce-i strigau neîntorsul
vămi inutile-l mai cereau înapoi
uitînd că amarnic îi spulberă calea…
un alt anotimp îşi făcuse un rost…
Download: civilizatie.pdf
Comentariu (1)










