mesteceni jupuiţi de dor

mătrăguna n-are loc

şi din flori de tei

joc de nenoroc

***

trista dimineaţă

versul îl rosti

c-un tribut de gheaţă

***

grămătic neştiut

pe un plai ascuns

crudă nerostire

verb de nepătruns

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în OAMENI, om bun, versuri și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la mesteceni jupuiţi de dor

  1. poate mi-ai otrăvit versul
    sau poate m-ai vindecat
    de când scriu despre tine.
    un singur lucru-i însă sigur
    am reuşit
    să între-pătrund
    noţiunea ancestrală
    de
    femeie-labirint

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s