umbra se…cată în timp

a trecut şi ziua aceasta

indiferentă

ca şi cînd n-ar fi fost niciodată

în mine

ca şi cînd n-aş fi fost niciodată

în ea

trebuie sa fie undeva o cratimă

între noi

dacă n-am simţit-o cum trecea…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în amintiri, folk, OAMENI, versuri și etichetat , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la umbra se…cată în timp

  1. La mulţi ani, Nicu Alifantis.
    31 mai.

  2. indiferent de cât
    de nici o dată mi-ai brăzdat
    poezia
    în tine
    o să pot vedea întotdeauna
    cum pot trece de pe o vocală pe alta

  3. Lucas zice:

    către sfîrşit
    am lăsat totul
    pe umerii unei consoane
    ruletă rusească
    bonus pentru nepricepere
    cearcăne infinitive
    silabisesc şi cer
    ţestoasei timide
    să urce-n turla cu clopot
    bronzul lovit de margine
    e făcut din ancore
    topite de crepuscul
    algele creşteau în voie
    dar teascul marin
    picura veninul verde-ocean
    care pescuia cerul din mare…

  4. Pingback: Perechile mele de gânduri « Isabellelorelai’s Weblog

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s