zvon de primăvară. la ce bun poeţii?…

Risipiţi în cuvinte, trecuţi dincolo de poartă, ei au şansa învinsului; sunt cei ieşiţi din noianul amintirilor triste, intraţi în stare de miracol doar cu un fluier de zăpadă.
Poetule, într-un mileniu provizoriu, mai bine ia-ţi paşaport înspre hotarele pentru vis pentru că furtuna gândului îşi trage seva din penumbră !…
Crezi tu că ai putea, într-o odihnă rostitoare să renunţi la iubirile politice şi să recunoşti femeile care [te-ar] fi putut iubi în spaţiul unor hotare fluide?
Nu te amăgi, Poetule ucis de cuvinte! S-au produs modificări, dar lasă-mi, Doamne, zăbava de dincolo de marginea marginii, să exersez arta răbării undeva, într-o viaţă fără nume. Naşterea insomniei e unghi al durerii, suspendat într-un colţ al conştiinţei.
Intrând într-un alt fel de iarnă, avem nevoie de haine groase şi cărţi de citit şi nu ştiu dacă putem intra în rezervaţia fecioarelor fără lacrima din palmă, făcând o abatere de la dialog.
Într-o bună zi v-aş face, vouă, Poeţilor, o fotografie după un original pierdut în paradisul peregrinar.
Din păienjenişul destrămat al binecuvântatei civilizaţii poţi alege fie irosirea zăpezilor, fie un anestezic la plecarea din fiorduri.
Acesta este preţul: săgeata din arc! Putem rămâne însemnaţi de uitare, ori răpuşi de cântecele pentru inima tânără.
Nu vom şti niciodată dacă în cartea definiţiilor are loc şi cerbul alb, dacă în Ţara fântânilor pot intra şi tăcerile nelumite.
În câteva secunde din afara orei, gustul amar al victoriei, trecând printr-o terapie afectivă – vindecarea de melancolie –  se va ridica de sub povara umbrei, în numele tatălui, El, Poetul!
Poetule, vine Primăvara! Primeneşte-ţi sufletul, ia-ţi pe un umăr desaga cu necuvintele şi în mână pana ta creatoare, treci prin răscrucea îndoielii cu sufletul curat şi alege drumul cel bun!
E Primăvară, Poetule! E Primăvară…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în amintiri, anotimp, folk4noi, iarna, imagini, OAMENI, Poeme, poezie, primăvara și etichetat , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la zvon de primăvară. la ce bun poeţii?…

  1. C. zice:

    Frumos omagiul tau, dar mai presus e poemul de mai sus!

  2. desenezculumini zice:

    Splendid… iata cum ajung iubitorii de stihuri sa fie doborati de ceea ce ei au impresia ca stiu atat de bine: de cuvinte.

    E un omagiu tare frumos iar impreuna cu melodia… nici nu vreau sa descriu starea pe care tocmai am inceput sa o am.

  3. Lucas zice:

    Ma bucur 🙂
    Multumesc !

  4. Salomea zice:

    extraordinar de frumos !

  5. Dana zice:

    Poetul

    „Stă încărcat de versuri ca toamnele de rod.”

    (Ion Pillat- Poeme într-un vers)

  6. Dana zice:

    „Un singur nai, dar câte ecouri în păduri…”

    (Ion Pillat)

  7. miki zice:

    Asa da !

  8. doxi zice:

    emotionant …

  9. Dana zice:

    POEŢII
    de Lucian Blaga

    Nu vă miraţi. Poeţii, toţi poeţii sunt
    un singur, ne-mpărţit, neîntrerupt popor.
    Vorbind, sunt muţi. Prin evii, ce se nasc şi mor,
    cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult.

    Adânc, prin seminţiile, ce-apar şi-apun,
    pe drumul inimii mereu ei vin şi trec,
    prin sunet şi cuvânt s-ar despărţi, se-ntrec.
    Îşi sunt asemenea prin ceea ce nu spun.

    Ei tac ca roua. Ca sămânţa. Ca un dor.
    Ca apele ei tac, ce umblă subt ogor,
    şi-apoi sub cântecul privighetorilor
    izvor se fac în rarişte, izvor sonor.

  10. Daniela zice:

    Poetul este cel care aduna mai multe vesnicii decat s-ar cuveni…

  11. 2winterleaves zice:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s