speranţă. necutremurătoare …

şi te cutremuri

cînd îţi cere clipa

risipa ochiului

rămas-napoi

la poli se reîntoarce însă geana

care mai face

să fim

încă

NOI

Acest articol a fost publicat în imagini, Lucas, LUMINA, music, Nonclasificat, Poeme, poezie, tăcere, versuri și etichetat , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la speranţă. necutremurătoare …

  1. doxi zice:

    Da, Doamne, Lumina, sa mai vedem si sa fim NOI.

  2. Daniela zice:

    Pe cerc de ochi, rostogolindu-se-napoi
    Secundele masoara o trecere in doi.
    Aripi rotunde-i imbraca pe cei goi…
    In neumbra de zvicnet, sa ne-ntoarcem in noi!

  3. Liliana Corbu zice:

  4. Liliana Corbu zice:

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s