Arhive etichetă: Alexandru Andries

deasupra ceţurilor. urcare spre vers

De departe bărbat, de aproape copil, Strîngînd tare la piept un secret inutil, Un cuvînt nerostit nici cînd scria poezii… De departe bărbaţi, de-aproape copii ! Oameni vin şi se duc şi de el se ciocnesc, Trenuri zboară pieziş, telefoane-i … Continuă lectura

Publicat în folk, Folk You, folk4noi, iubire, Lucas, OAMENI, om bun | Etichetat , , , , , | Lasă un comentariu

decupînd lumină. tavan nebănuit

şi nici măcar n-am încercat să punem ieriului zăvor ne prăvălim degeaba-n valea prea-iutelui, cel trecător dar uite, parcă nu există un cronicar să pună ham peste dezgheţuri şi amaruri din mugurul ce face ram…

Publicat în folk, folk4noi, Lucas, lumina, music | Etichetat , , , , , , , , , | 2 comentarii

Euridice… privirea înapoi…

era o ceaţă imensă… mai ceva ca-n poveştile lui Andersen cu crăiasa zăpezii ori cu Albă ca neaua… peste podul şubred privirea şoferului muri o secundă „pană dublă pe partea dreaptă!! în viaţa vieţilor mele n-aş fi crezut că se … Continuă lectura

Publicat în copilărie | Etichetat , , , , , , , , , | 1 comentariu

cel orbit de zi

Vorbesc de cel orbit de zi, a cărui viaţă-i jar, Cu haina atârnând, legat de-o piatră de hotar… Părinţii lui sunt morţi de mult, copiii lui nu sunt, Pe faţă ploaia l-a săpat, lipindu-l de pământ „Am nori, o sută … Continuă lectura

Publicat în folk, music, OAMENI, om bun, Poeme, versuri | Etichetat , , , , , , , , , | 2 comentarii

umbra se…cată în timp

a trecut şi ziua aceasta indiferentă ca şi cînd n-ar fi fost niciodată în mine ca şi cînd n-aş fi fost niciodată în ea trebuie sa fie undeva o cratimă între noi dacă n-am simţit-o cum trecea…

Publicat în amintiri, folk, OAMENI, versuri | Etichetat , , , , , | 4 comentarii