Arhive etichetă: iubire

cuvînt despre singurătate. adagio

cum? tu nu-i cunoşti pe cei ce lucrează spre tine, pe cei care demult au plecat? departe-au plecat… ca o insulă eşti la care nimeni nu vine un cîntec, atît de încet…şi totuşi în el năvălesc strămoşii nesăturaţi de putere, … Continuă lectura

Publicat în folk, folk4noi, imagini, iubire, Lucas, lumina, OAMENI, om bun, Poeme, poezie, primăvara, tăcere, versuri | Etichetat , , , , , , , , | 2 comentarii

„…iubirea-i o copilărie din care-nvăţ să mor frumos…”

Ar trebui să ne naştem bătrîni, Să venim înţelepţi, Să fim în stare de-a hotărî soarta noastră în lume, Să ştim din răscrucea primară ce drumuri pornesc Şi iresponsabil să fie doar dorul de-a merge. Apoi să ne facem mai … Continuă lectura

Publicat în Adrian Paunescu, Ana Blandiana, anotimp, copilărie, folk, folk4noi, iubire, Lucas, music, om bun, primăvara, tăcere, versuri, zbor | Etichetat , , , , , , , , , | 4 comentarii

conjugare. iezerul fără capăt

ca o ploaie blîndă peste vremi am pus căpăstru nestăvilirii versului iar de pe meridianul binelui rostul e-acesta … (  o varianta subtitrată se găseşte aici )

Publicat în folk4noi, iubire, Lucas, om bun, ploaia, Poeme, suflet, tăcere, versuri | Etichetat , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

colindul iernii boreale. străine, ascultă cîntecul frigului!*

plecase din forfota cetăţii cu trestii cărunte să-şi caute nor, adăpost şi-nceput plutea peste frunze, sărea peste ape, zbura precum şoimul…da, El chiar a avut balade prea vechi ce-i strigau neîntorsul vămi inutile-l mai cereau înapoi uitînd că amarnic îi … Continuă lectura

Publicat în adormire, amintiri, anotimp, copilărie, folk4noi, iarna, iubire, Lucas | Etichetat , , , , , , , , , | 5 comentarii

poem de mai…

şi pot să-ţi spun că între noi e umbră fără de leac ne-am înserat subit însă urcăm cu gândul şi apunem peste-un arcan de ploaie, în zenit … prin universuri dure şi multiple ce râd de noi ca printr-un laş … Continuă lectura

Publicat în Ana Blandiana, anotimp, iubire, ploaia, Poeme | Etichetat , , , , , , , , , , | 1 comentariu

mereu, cîndva. tărîm al speranţei…

răul tot moare, copile, e o-ncercare de-a sa să te mai scoată din fire să îţi albească la tîmple unica, magica stea … caii nu mor, se mai spune, cînd vor acei cîini de război tainic, ascuns e  în lume … Continuă lectura

Publicat în adormire, fluture, folk4noi, iubire, lumina, munte, pur si simplu, Risipa, zbor | Etichetat , , , , , , , , | 2 comentarii

nemuritorul. şi tandra dihanie…

vouă – ce credeţi că îngerii coboară în subteranele tăcute nefrunziţi şi păduratic de dragul nimfelor lumite şi vesele… desiş de frunze singuratic …

Publicat în cer, folk, music, OAMENI, om bun, Terra, versuri | Etichetat , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii