Arhive etichetă: poem

o să conjugăm mai mult decât fericirea

Publicat pe iunie 15, 2016 de Lucas

„o să conjugăm mai mult decât fericirea”, mi-ai spus, şi-n ochi mi-a înfrunzit ca într-o zi de martie măsurată în trup de înger. sub tălpile mele, rădăcini înviețuinde adânc se îndemnau să-ți întâlnească privirea. nu mai ştiu dacă … Continuă lectura →

Publicat în Clarissa, folk4noi, iarna, iubire, Lucas, LUMINA, Myriades de Lumiere, OAMENI, Poeme, poezie, suflet, versuri | Etichetat love, poem, Remember | Lasă un comentariu

Poetul cuvintelor

Publicat pe aprilie 16, 2013 de Lucas

Poem sărutând mâna poetului de Răzvan DUCAN Poemul sărută mâna binefăcătorului său si apoi îsi ia zborul într-un spaţiu metafizic pe care si-l construieste singur. Ca o batistă ce păstrează în fluturare lacrima despărţirii pe un peron de gară, … Continuă lectura →

Publicat în amintiri, anotimp, cer, Lucas, LUMINA, om bun, Paste | Etichetat caligrafie, foc, Inviere, Paste, poem, poet, Razvan Ducan | 3 comentarii

iarna, fluturii visează

Publicat pe noiembrie 26, 2010 de Lucas

Din cînd în cînd afară cîte-o mînă dacă dă-n muguri ştiu că-i primăvară şi de aud şi păsările-n preajmă dezbrac grăbit veşmintele de ceară ramurile ei se vor umplea de cuiburi pui coloraţi va scoate fiecare cînd cîntecul va … Continuă lectura →

Publicat în cer, copilărie, folk, folk4noi, iarna, imagini, iubire, Lucas, lumina, munte, music, OAMENI, om bun, Poeme, poezie, pur si simplu, suflet | Etichetat Doina Popa, fluturi, folk4noi, Lucas, lucasfolk, poem, reverie | 7 comentarii

aşteptîndu-l pe…Stendhal

Publicat pe noiembrie 24, 2010 de Lucas

spune-o încet… noi sîntem întunecatele flori ale verii şi duhul pădurii meree încercate de vînt, tăria grumazului şi cel ce cade la marginea zilei, luminişul retras, păsări cînd trec de-a curmezişul peste apele sumbre şi gîndul întors, mierla-nsovonită şi … Continuă lectura →

Publicat în anotimp, cer, copilărie, Enigma, Lucas, lumina, om bun, Poeme, pur si simplu, Terra, zbor | Etichetat COPIL, folk4noi, Lucas, lucasfolk, muzica, poem, Roşu şi Negru, Rugăminte, Stendhal, Vasile Latiş, zbor | 1 comentariu

lumină divină. pe cale să vină

Publicat pe octombrie 30, 2010 de Lucas

E cineva care ne uită … (ce drag ţi-am fost odată, mai demult), un străin prin ţara de sus cînd trecea altădată Un suflu ce nu cugetă la noi şi pe obraz, ca un surîs, se prefiră… … Continuă lectura →

Publicat în folk4noi, iubire, Lucas, lumina, LUMINA, music, Myriades de Lumiere, OAMENI, om bun, versuri | Etichetat fluture, folk4noi, Lucas, lucasfolk, lumina, Michel Pepe, Myriades de Lumiere, ochi, poem, Vasile Latiş | 3 comentarii

aruncarea în valuri. atingerea Luminii…

Publicat pe iulie 6, 2010 de Lucas

pe spatele dimineţii sunetul vîslei se aude ca un rob ce sculptează visul în noaptea de chihlimbar …

Publicat în amintiri, anotimp, Enigma, folk4noi, ocean, om bun, Poeme | Etichetat Atlantida, enigma, folk4noi, Lucas, lucasfolk, music, ocean, Out from the Deep, poem | 1 comentariu

p.s. palimpsest văratec

Publicat pe iunie 12, 2010 de Lucas

mi-ai scrijelit pe tîmplă un palimpsest uitat de vremi, de oameni, neguri şi vecie în lumea asta nimeni nu l-a dezlegat doar ochiul tău revine şi mîngîie… şi am să trec cu pas şoptit prin faţa vitrinelor cu amintiri spălate … Continuă lectura →

Publicat în amintiri, cer, folk, folk4noi, imagini, OAMENI, poezie, tăcere | Etichetat Arhimede, călător, folk4noi, Ielele, Lucas, lucasfolk, palimpsest, poem, post scriptum, Sînzîiene, Tiarra, trecător, versuri | 4 comentarii

sanctuarul cuvintelor

Publicat pe iunie 5, 2010 de Lucas

zilnic a trecut prin iad şi paradis pe cărări cunoscute numai de el aripa de beton a oraşelor nu i-a strivit pleoapele calm umbrite iar sufletul îi era frumos: o creangă de brad arcuită sub povară moale de nea spunîndu-şi … Continuă lectura →

Publicat în amintiri, folk4noi, imagini, Lucas, music, OAMENI, om bun, poezie | Etichetat folk4noi, Lucas, lucasfolk, masa tăcerii, poem, Prefix Folk Maramures, tăcere | 1 comentariu

cale. spre nicăieri…

Publicat pe iunie 5, 2010 de Lucas

Suflu după suflu, pas după pas, Căutătorule de drum, nu există drum. Drumul se face mergînd. Mergînd se creează drumul. Şi dacă te uiţi în urmă Tot ce vei vedea sînt urmele Paşilor tăi pe care într-o zi Picioarele tale … Continuă lectura →

Publicat în anotimp, cer, folk4noi, imagini, Lucas, OAMENI, om bun, Poate că.sau potecă..., pur si simplu, timp | Etichetat Antonio Machado, Byron, cale, folk4noi, Lucas, lucasfolk, Paula Seling, poem | 1 comentariu

parabola vremilor noastre

Publicat pe iunie 2, 2010 de Lucas

Aşa cum vin cele dragi şi lumina de soare şi, mai nevăzut decît toate, pămîntul cu umerii largi … Iar după ce ai trecut încercarea, strigătul codrului şi tăcerea sa de pe urmă. E oare Zeul la mijloc-de-cale? Între-aparenţa mai … Continuă lectura →