Arhive etichetă: rostire

catrenele dragostei. lebăda cu ochiul nevăzut. amuţire…*

Dragă-mi este dragostea bântuită de sprâncene, de sprâncene pământene, lungi, pieziş-răsăritene. Dragă-mi este dragostea, soarele din an în veac, dragostea ce poartă-n ea moarte-ades şi-ades un leac. Spune-se că-n holdă coaptă macul îl dezbraci c-o şoaptă. Dragă-mi este dragostea care … Continuă lectura

Publicat în anotimp, copilărie, folk, Folk You, Lucian Blaga, Poeme, Poesis, poezie | Etichetat , , , , , , , , , | 5 comentarii

toamnă. căruntă. sub vremi…

îmbătrânesc şi-mi pare rău puteam o clipă mai rămâne eram nevrednicul flăcău ce sta ades la sfat cu sine… şi ne vorbeam de munţi, de cărţi, de stoluri libere de-albine îmbătrânesc şi-mi pare rău că nu mai pot vorbi cu … Continuă lectura

Publicat în folk, music, OAMENI, om bun, Poeme, versuri | Etichetat , , , , , , | 1 comentariu

suiş pogorâtor. o da Chioarului…

în Chioar ajungem şi ne facem mici când vântul îşi dezleagă veşnicia peste semeţe vârfuri de preluci zărim în colţul pleoapei pe Maria înseninată, cu un zâmbet bun veghează peste-a oamenilor soartă nicicând nu s-or isca aici furtuni e binecuvântatul … Continuă lectura

Publicat în amintiri, cer, music, OAMENI, om bun, Vatra chioreană, versuri, Ţara Chioarului | Etichetat , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii