Octavian Paler – Cicatricea lui Prometeu. Învingătorul – 2.

SERTARUL CU GANDURI

Michelangelo. Tomb of Lorenzo de' Medici. 1526-1531

   Dealtfel, singura ratare a titanilor e să înceteze lupta. Înfrângerea este pentru ei un izvor de energie, dar consolarea îi poate împinge într-un eşec iremediabil. Un titan consolat e un titan care a renunţat la condiţia sa. Şi chiar la forţa sa, care se reîmprospatează prin luptă. Vulturul joacă un rol important în povestea lui Prometeu; iar un adevărat titan face din orice încăpere un munte.

Trebuie să corectăm prin urmare legenda. Ea ne-a obişnuit cu ideea că Prometeu a furat întâi focul din cer şi apoi a fost surghiunit pe un munte şi prins de o stâncă în lanţuri. Că muntele, deci, e exilul. Supliciul. Pedeapsa. Preţul plătit pentru focul furat zeilor. Cu cât Prometeu coboară mai repede de pe munte, ne spunem, cu atât mai bine. Va înceta suferinţa. Suferinţă inutilă, la urma urmei, deoarece focul a fost obţinut. Dar Michelangelo ne arată că Prometeu trebuie să…

Vezi articolul original 781 de cuvinte mai mult

Reclame
Publicat în Nonclasificat | Lasă un comentariu

o să conjugăm mai mult decât fericirea

 

clarissa_9feb2017

 

„o să conjugăm mai mult decât fericirea”,
mi-ai spus,
şi-n ochi mi-a înfrunzit ca într-o zi de martie
măsurată în trup de înger.
sub tălpile mele,
rădăcini înviețuinde adânc
se îndemnau să-ți întâlnească privirea.
nu mai ştiu dacă râdeam sau plângeam,
când degetele tale năşteau trandafiri galbeni în părul meu.
dar te strigam;
te strigam pe toate numele,
până mi te scriai laolaltă cu sângele.
fă-mă din nou zi de martie
şi lasă îngerii să se odihnească
până ce cuvintele vor rămâne fără rădăcini
şi-n trupul meu
sângele îşi va striga mai mult decât fericirea!

Sursă: o să conjugăm mai mult decât fericirea

Publicat în Clarissa, folk4noi, iarna, iubire, Lucas, LUMINA, Myriades de Lumiere, OAMENI, Poeme, poezie, suflet, versuri | Etichetat , , | Lasă un comentariu

ADRIAN POP. Poetul risipit în armonii

e-Bibliotheca septentrionalis

Adrian Pop_poarta_maramureseana_2013

de Angela-Monica JUCAN

Creștin ortodox, poetul, publicistul, interpretul de muzică folk, bibliotecarul, profesorul Adrian Pop (numele întreg: Ioan Adrian Pop), descendent al familiei nobiliare Pop din Chioar, cu diplomă și blazon, împlinește astăzi 44 de ani (născut la 30 martie 1972, ora 17, comuna Copalnic Mănăștur).

Foto_Adrian Pop_1

Adrian Pop a adunat în aceste patru decenii și aproape jumătate o cultură mult mai mult decât „generală”, larg-cuprinzătoare și de foarte bună calitate. Instruit la un liceu de profil realist (Liceul de Matematică-Fizică „Gheorghe Șincai” – cea mai bună școală din Baia Mare) și, pe lângă diploma de bacalaureat, calificat în prelucrare prin așchiere, trecut și prin experiența postliceală de pedagog la școala din localitatea sa natală, s-a orientat apoi spre spațiul cultural umanist, urmând Facultatea de Litere a Universității de Nord, unde s-a specializat în limba și literatura română, limba și literatura franceză, didactica acestor discipline.

Vezi articolul original 691 de cuvinte mai mult

Publicat în Nonclasificat | Lasă un comentariu

Poetul cuvintelor

Poetul cuvintelor_Adrian Pop

 

Poem sărutând mâna poetului

de Răzvan DUCAN

Poemul sărută mâna binefăcătorului său
si apoi îsi ia zborul într-un spaţiu metafizic
pe care si-l construieste singur.
Ca o batistă ce păstrează în fluturare
lacrima despărţirii pe un peron de gară,
poetul păstrează pe hârtie
sau în folderul calculatorului, caligrafia poemului,
placentă din care apa devenirii i-a început curgerea.
Pe suflete, aproape-departe, rămân amprente,
semn că poemul a fost pe acolo
si că poetul nu si-a pus mănusi ipocrite. Continuă lectura

Imagine | Publicat pe de | Etichetat , , , , , , | 3 comentarii

speranţă. necutremurătoare …

şi te cutremuri

cînd îţi cere clipa

risipa ochiului

rămas-napoi

la poli se reîntoarce însă geana

care mai face

să fim

încă

NOI

Publicat în imagini, Lucas, LUMINA, music, Nonclasificat, Poeme, poezie, tăcere, versuri | Etichetat , , , , , , | 4 comentarii

Orfeu.cu-aripa întinsă…

printre pînzele trecutului

dincolo de mireasma răscrucilor

desluşim gustul viitorului …

cu aripile-ntinse…

Publicat în amintiri, anotimp, cer, music, OAMENI, om bun, Poate că.sau potecă..., pur si simplu | Etichetat , , , | 3 comentarii

inEL. putere… nezbucium…hrisov liniştit

seara, cînd urmăm drumurile de piatră

chipurile ne ies liniştit înainte…

îşi trudesc hrisoavele din veac …

şi iubesc iezerele mute …

Publicat în anotimp, Bunavestire, cer, crepuscul, fluture, folk4noi, iubire, Lucas, LUMINA, munte, om bun, poezie, timp, versuri | Etichetat , , , , , , , , , , | 7 comentarii