Arhive lunare: Noiembrie 2008

poveste de iarnă. colierul Euridicei…

când a poposit îngerul pe marginea stâncii l-a întrebat cu sfială uimit de truda celui ce lăcrima „Ce faci cu harfa aceea în braţe, muritorule ?…” „…izvorăsc perle negre să-i fac iubitei mele un colier ca o umbră de lacrimă … Continuă lectura

Publicat în OAMENI, om bun, Poeme, versuri | Etichetat , , , , , , , | 5 comentarii

voiam să-ţi spun…

Continuă lectura

Publicat în amintiri, folk, lumina, OAMENI, versuri | Etichetat , , , , | 1 comentariu

Ne-am născut prea muritori… colind spre lumină

Scrisoare neterminată. zvon de plecare… Prietene, Nu ne-am văzut niciodată de aproape şi, totuşi, eu am ştiut mereu că eşti acolo…cu cântecul tău bun, cu versul ziditor, cu căldura pe care ai avut-o mereu în voce… Nici măcar nişte munţi … Continuă lectura

Publicat în folk, OAMENI | Etichetat , | 4 comentarii

pendul. hotărâre. speranţă!…

dacă Tu n-ai fi crezi ca aş fi Eu? aş strabate lumea fără rost lipsit de speranţă ori regrete dacă Tu n-ai fi aş încerca să inventez Dragostea ca un pictor ce vede născându-se sub degetele sale culorile unei zile … Continuă lectura

Publicat în folk, music, OAMENI, om bun, versuri | Etichetat , , , , , , , | Lasă un comentariu

toamnă. căruntă. sub vremi…

îmbătrânesc şi-mi pare rău puteam o clipă mai rămâne eram nevrednicul flăcău ce sta ades la sfat cu sine… şi ne vorbeam de munţi, de cărţi, de stoluri libere de-albine îmbătrânesc şi-mi pare rău că nu mai pot vorbi cu … Continuă lectura

Publicat în folk, music, OAMENI, om bun, Poeme, versuri | Etichetat , , , , , , | 1 comentariu

vis în doi. spre infinit…

Nu starea, ochiul, luna m-au făcut aşa, ci văzul, simţul pentru raze sfârşite, începute odată, odată… Tu stai mirată în vântul de raze şi chipul tău răsfoieşte frunzele, timpul căutându-şi pasul, glasul… Nu suflul, voinţa mi-a dat imbold să te … Continuă lectura

Publicat în amintiri, folk, lumina, music, OAMENI, om bun, Poeme, versuri | Etichetat , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

contratimp. de ce?…

Poate eu, poate tu, când spui da, când spui nu cine oare-a iubit mai mult, nu vom şti niciodată poate tu, poate eu, poate sufletul meu n-a ştiut să răspundă vreodată… Spune-mi, dragul meu, spune-mi Spune-mi că-s cea mai frumoasa … Continuă lectura

Publicat în folk, music, OAMENI, om bun, Poeme, versuri | Etichetat , , , , , , , | 1 comentariu