Vrem cu toţii să fim iubiţi,
iar dacă nu se poate, măcar admiraţi,
dacă nu, să nu fim crezuţi,
dacă nu, să nu fim urîţi ori dispreţuiţi…
tot ce vrem este să trezim o emoţie
în ceilalţi, oricare ar fi ea…
Sufletul freamătă în faţa golului
şi caută mereu un contact cu orice preţ…
întotdeauna vrem cîte ceva…
(Hjalmar Söderberg)
https://folk4noi.files.wordpress.com/2010/02/caltun-zorii.pdf
(cîntă Călţun piesa Zorii)
![[EXPLORE] Tsarina's Chambers](https://live.staticflickr.com/65535/52759754105_fe2bb13fa8_s.jpg "[EXPLORE] Tsarina's Chambers")
Foaia virtuală a folkului românesc 
poemul asta imi spune ceva 🙂
da, vrem mereu cate ceva
Un poem deosebit care cred că ne caracterizează. Toate dorinţele adunate la un loc, care ajung să se îndeplinească cândva… sau nu…
Drăguţă piesa lui Călţun…
Aştept să vină vara să-mi iau rucsacul în spate şi să plec în „lumea largă”…mi-e dor de munte…..
🙂
dorinţele pot deveni fapte … nu e greu
Mulţumesc! 🙂
„Nu-i exclus ca zeii sa se amuze, uneori, sa ne pedepseasca indeplinindu-ne dorintele.”(O. Paler)… 🙂